De ce devine tema Anul Nou o carte bună
O aventură potrivită pentru copil
Anul Nou este o sărbătoare despre timp, iar copiii încearcă să înțeleagă ce înseamnă timpul. Ce este un an? De ce se schimbă cifra în mijlocul nopții? Cât durează zece secunde când toată lumea numără împreună? Revelionul îi oferă copilului ocazia rară de a sta treaz după lăsarea întunericului, de a vedea cerul umplându-se de culori și de a face o promisiune. O carte despre Anul Nou transformă așteptarea miezului nopții într-o aventură și îl ajută pe copilul tău să privească înapoi la anul care a trecut, cu propriile amintiri în poveste.
Numărătoarea inversă, cu copilul tău în centrul poveștii
O carte despre Anul Nou poate urmări seara oră de oră: mâncarea, jocurile, oboseala care vine și trece, numărătoarea inversă și cerul care se luminează. Dar poate transforma și timpul însuși într-o aventură: un ceas care se oprește și îi dă copilului răgaz să îndrepte lucrurile înainte de sfârșitul anului, o călătorie prin cele douăsprezece luni sau o rachetă care îl duce printre stele. Revelionul este și o seară în care copiii pot face lucruri pe care de obicei nu le pot face: să mănânce târziu, să se îmbrace de sărbătoare și să stea treji alături de cei mari. Sentimentul că sunt mari pentru o seară poate susține întreaga poveste.
Pentru copiii care abia încep să înțeleagă limbile ceasului, există și tema învățarea ceasului.
Anul care a trecut
Lasă cartea să devină o mică cronică a anului. Scrie ce i s-a întâmplat copilului tău în ultimele douăsprezece luni: o mutare, un dinte căzut, un frățior sau o surioară, o călătorie, un prieten nou. Povestea îl poate ajuta să se întâlnească din nou cu aceste amintiri în drumul spre miezul nopții.
Scrie și cum sărbătoriți: acasă, cu prietenii, cu sau fără artificii. Poți spune și dacă un animal al familiei are nevoie să fie liniștit când încep bubuiturile. Dacă zgomotele sunt greu de suportat pentru copilul tău, cartea poate arăta un An Nou cu steluțe, felinare și muzică. Iar cine a adormit înainte de miezul nopții anul trecut poate rămâne treaz în carte.
O promisiune și un glob pământesc
O promisiune de Anul Nou nu trebuie să fie mare. Pentru cei mai mici sunt potrivite luminile, sunetele și un simplu „La mulți ani!” pe ultima pagină, iar copilul poate adormi cu mult înainte să bată ceasul miezul nopții. Copiilor de grădiniță le place numărătoarea inversă. De la șase ani, copilul își poate face propria promisiune în poveste, iar cei mai mari pot avea parte de o aventură în care timpul însuși este în joc.
După lectură, arată-i pe o hartă sau pe un glob pământesc: când ceasul bate miezul nopții în România, noul an a sosit deja în țările mai îndepărtate din est, în timp ce țările din vest încă așteaptă. Scrie promisiunea copilului tău și citește-o cu voce tare în următorul Revelion.
Copilul tău este eroul
Completezi numele copilului, vârsta și ce îi place și încarci o fotografie. Povestea despre Anul Nou se scrie chiar pentru copilul tău, iar cele treisprezece imagini și coperta sunt desenate după fotografie în stilul pe care îl alegi. Frații, părinții, bunicii sau animalul de companie pot veni și ei, până la cinci personaje. Dacă vrei să incluzi ceva ce s-a întâmplat în ultima vreme, o călătorie sau un dinte căzut, scrie-l și se împletește în poveste.
De la e-book la carte cartonată
E-book-ul este gata la câteva minute după plată și poți modifica textul și cere imagini noi. Apoi îl comanzi ca o carte cartonată A4. Începe să creezi cartea sau citește mai multe despre prețuri. Vrei să vezi cum arată o carte terminată înainte să te hotărăști? Răsfoiește cărțile noastre de exemplu.
Cum poate începe povestea
Este unsprezece și jumătate și n-ai mai stat niciodată treaz până atât de târziu. Te ustură puțin ochii, dar nu ai de gând să-i închizi. Nu în noaptea asta. Stai la fereastră cu fruntea lipită de geamul rece. Pe stradă trec oameni cu căciuli pe cap și cu steluțe aprinse în mână, iar undeva se aude o bubuitură, deși e prea devreme. Cineva ți-a pus pe masă un pahar cu ceva roșu și acidulat. „Mai e puțin”, spune cineva. „În curând se termină anul.” Te uiți la ceasul de pe perete. Limba mare urcă încet. Dar când mai are doar o liniuță până la doisprezece, se oprește. Și secundarul a încremenit. Afară, totul stă pe loc. O rachetă atârnă nemișcată în aer, în mijlocul unei scântei. Și în toată lumea, numai tu pari să te mai poți mișca.














