Ariciul și culcușul de iarnă

Era toamnă în pădure. Frunzele se făcuseră galbene și roșii, iar serile veneau devreme. Micul arici Arin căscă atât de larg, încât i se mișcară toți țepii.

– În curând vine iarna, spuse el. Atunci trebuie să mă culc. Dar mai întâi trebuie să-mi pregătesc culcușul.

Arin porni la drum pe piciorușele lui. Tip, tap. Tip, tap.

Sub brad, veverița stătea și sorta conuri.

– Veveriță, spuse Arin, ai ceva moale pentru culcușul meu?

Veverița se gândi puțin. Apoi desprinse o bucățică de mușchi de pe o piatră.

– Poftim, spuse veverița. Mușchiul e moale și verde și miroase a pădure.

– Mulțumesc, spuse Arin. Luă mușchiul și porni mai departe. Tip, tap. Tip, tap.

Lângă pârâu, o păsărică stătea și își curăța penele.

– Păsărică, spuse Arin, ai ceva moale pentru culcușul meu?

Păsărica se scutură, iar o pană albă și ușoară pluti până jos.

– Poftim, spuse păsărica. O pană e caldă și ușoară ca o suflare.

– Mulțumesc, spuse Arin. Luă pana și porni mai departe. Tip, tap. Tip, tap.

În vârful dealului se afla stejarul cel bătrân. Era cel mai bătrân copac din pădure și încă mai avea multe frunze.

– Stejarule, spuse Arin, ai ceva moale pentru culcușul meu?

Vântul adie ușor. Stejarul oftă cu toate crengile lui, iar frunzele se legănară spre pământ, una câte una, galbene, maro și uscate. Se așezară grămadă chiar la picioarele lui Arin.

– Poftim, foșni stejarul. Frunzele mele sunt uscate și foșnitoare. Sub ele e cald toată iarna, până vine primăvara.

– Mulțumesc, spuse Arin.

Așeză mușchiul la fundul culcușului. Peste el puse pana. Apoi se strecură sub frunzele stejarului, iar ele se așezară peste el ca o plapumă.

Era moale. Era cald. Mirosea a pădure.

Arin se ghemui ca o minge mică și rotundă. Trase aer în piept, încet. Apoi îl dădu afară, și mai încet.

Departe, sub brad, veverița se culcă în cuibul ei. Lângă pârâu, păsărica își ascunse capul sub aripă. Stejarul stătea nemișcat și veghea.

Iar primul fulg mic de zăpadă căzu, fără niciun zgomot, pe grămada de frunze sub care dormea Arin.

Noapte bună, Arin. Noapte bună, pădure. Noapte bună și ție.